RSS Feed

Zambet de toamna

Posted on

Ea: Da-mi si mie putin din fericirea zambetului tau!
El: Zambetu’ asta e parsiv, e fals, e trist! Este defapt o lacrima mascata!
Ea: Minti… Dar nu mai conteaza. Iti joci rolul atat de bine! Parca ar fi real. Daca n-as stii cum esti, as cadea in mrejele tale fascinante, mincinoase. As scapa dorintei sa te mai am o data, ispitei. Dar te cunosc prea bine… Te cunosc in realitatea ta golita de orice infatisare neadevarata si asta imi opreste fericirea.
El: Atunci, uita-ma!
Ea: Asta o sa si fac! Amanta mea s-a intors in forta, iar ploile tomnatice imi uda iar sufletul arid.
El: Gata, hai sa fim seriosi! Chiar pleci?
Ea: Da…! Si e pentru ultima oara… Nu mai vreau nimic de la tine,  nu-ti mai vreau sarutul sau imbratisarea, iti dispretuiesc caldura corporala si-ti urasc zambetul.
El: Atunci… pleaca!
Ea: Cat de indiferent poti fii! Dar stii ce?! Imi place indiferenta ta, o joci foarte bine. Numai ca nu iti merge si cu mine… Ti-am mai zis, eu te cunosc. Stiu ca te doare. Te stingi in interioru’ tau usor, usor, cu fiecare cuvant rostit. In curand, o sa-ti pierzi controlul si eu vreau sa te vad. Vreau sa vad cum te doare si pe tine, asa cum m-a durut pe mine.
El: Stii ca nu va fi asa… Pot sa ma controlez foarte bine, nu o sa am absolut nicio scapare.
Ea: Da, sigur! Ori incepi sa plangi cum n-ai mai facut-o niciodata ori… o sa ma saruti cu atata dor incat intunericul din ochii nostri inchisi va parea nesfarsit, apoi ma vei lua in brate si imi vei soptii la ureche cat de mult ma iubesti, ma vei duce in dormitor, martorul nostrum tacut, ma vei dezbraca usor, fara greutate, iar apoi cearsafurile vor geme sub noi, asteptand dimineata.

El: Foarte probabil, dar nu!
Ea: Ok! Si un zambet ironic i-a brazdat chipul. Atunci, plec! Si a trantit usa dupa ea.
A iesit in strada, asteptand ceva ce a urmat, in scurt timp.
Ea: Stiam ca o sa vi dupa mine. Mereu faci asa…
El: Atunci ar trebui sa stii cat de mult te iubesc!
Ea: Ce mai conteaza asta daca tie iti e asa greu sa spui “ imi pare rau, n-o sa mai fac “ ?!
El: Pai… Conteaza. Tu esti lumea mea, Universul meu. Prin ochii tai vade u Paradisul. Amandoi suntem ingeri cu o singura aripa, si numai impreuna putem zbura.
Ea: Dar poate eu nu vreau sa zbor…
El: Asternuturile inca ne asteapta.

Advertisements

8 responses »

  1. I’m confused, so in the end did she or did she not in fact got played and went back to the kitchen to make the dude a sandwich ?

    Reply
  2. That awkward moment when the comments are better then the post……

    Reply

Critică!

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: