® is for Raluca

Cine sunt eu? – o intrebare simpla, dar cu un raspuns complicat, relativ chiar. Pot spune despre mine atat de multe lucruri, dar totusi atat de putine. Nu sunt o constanta, nu sunt o lege sau ceva exact. Nimic din ceea ce sunt nu e concret si definitiv, deci sunt relativa.

Cine nu sunt eu? – eu sunt la fel, pot spune ca sunt o fiinta comuna, deoarece toti ceilalti sunt diferiti. Sunt ceva ce esti si tu, ce sunt si ei, ce e toata lumea. Sunt o fiinta rationala, asa se spune, pentru ca fac parte din randul “oamenilor” – acele entitati care complica simplitatea, care rationeaza irationalul, care vad nevazutul si stiu nestiutul, cei care simt nepalpabilul si cred necrezutul: oameni.

Sunt. Pentru a incepe o caracterizare a propriei personalitati trebuie sa spun ce eram atunci cand nu existam. Eram un gand, o dorinta nematerializata, o imagine fugitiva prin fata ochilor parintilor mei. Dupa care am devenit ceva palpabil, ceva ce respira si traieste, se joaca si invata, mananca si doarme, socializeaza, plange si rade, doreste, cere. Cresteam.

Un nou caracter, un nou rationament, o proaspata gandire incepea sa se contureze in mine. Incepeam sa am propriile opinii si sa-mi exprim punctul de vedere. Usor, usor am ajuns ceea ce sunt acum.

Sunt oglindirea imaginii tatalui meu. Sunt exact ca el. El este prima mea dragoste, eroul meu, prietenul meu, tatal meu. Copil fiind, caracterul meu influentabil, nedefinit, prindea din zbor diferite forme de exteriorizare, de formare. Incercam sa fiu ceea ce este tatal meu, luandu-l ca model. Am reusit.

Acum sunt exact cum imi doream sa fiu. M-am auto-imunizat la diferite forme de atac, voluntare sau nu, ale oamenilor. Prin felul meu de a fii, ma apar. Poate ca sunt gesturi egoiste, sau poate ca nu…

Pentru o caracterizare completa si corecta e nevoie si de parerile altora, parerile putinelor persoane care ma cunosc in realitatea mea, o realitate diferita pentru fiecare. Nu las pe nimeni sa ma cunoasca perfect si cine imi poate spune: e calitate sau defect?

Sunt o rationalista pierduta in irealul gandirii, sunt o realista ce-si pierde gandurile printre vise, sunt optimista gandindu-ma la negativismele vietii, sunt o fire matura ce redevine copil ori de cate ori are ocazia. Sunt o multime de lucruri si sunt si antonimele lor. Sunt eu, iar fiecare “eu” este unic.

Ma indentific cu mine. Sunt complicata, complic. Sunt simpla, simplific. Sunt trista, intristez. Sunt fericita, inveselesc. Deobicei imi transmit starile, mi le exteriorizez, las impresia ca sunt usor citibila, ca oricine ma poate cunoaste, dar nu. Fiecare persoana cunoaste o alta varianta a mea, una pe care vreau eu sa o cunoasca.

Eu sunt Raluca.